426 de ani de la prima unire a celor trei țări române sub Mihai Viteazul

Pe 27 mai 1600, la Iași, Mihai Viteazul semna documentul prin care se intitula „domn al Țării Românești, al Ardealului și al Moldovei”. Era momentul care avea să rămână în istorie drept prima unire politică a celor trei țări române. Nu a durat mult, însă a devenit unul dintre cele mai puternice simboluri ale identității și unității românești.  

Pentru Iași, această filă de istorie are o încărcătură aparte. Aici, în capitala Moldovei de atunci, s-a consfințit oficial actul unirii realizate de voievodul care a schimbat pentru totdeauna felul în care românii aveau să privească ideea de țară și de destin comun.

Visul unui voievod care a depășit granițele vremii

La sfârșitul secolului al XVI-lea, cele trei țări românești se aflau sub presiunea marilor imperii și a conflictelor permanente din regiune. Mihai Viteazul a înțeles că independența nu putea fi apărată decât prin solidaritate și printr-o construcție politică puternică.  

Primul pas a fost campania din Transilvania. În toamna anului 1599, armata lui Mihai a trecut munții și a obținut victoria de la Șelimbăr împotriva principelui Andrei Báthory. La 1 noiembrie 1599, Mihai intra triumfal în Alba Iulia.  

A urmat Moldova. În primăvara anului 1600, oastea lui Mihai a pornit spre est, iar campania s-a desfășurat cu o rapiditate care a uimit Europa vremii. Romanul, Bacăul, Suceava și Iașul au fost cucerite într-un timp foarte scurt. Pe 27 mai 1600, la Iași, unirea devenea oficială.  

Istoricul Nicolae Bălcescu avea să scrie mai târziu că Mihai realizase „visarea iubită a voievozilor celor mari ai românilor”. Această idee a rămas vie peste secole și a inspirat generațiile care au făcut posibilă Unirea Principatelor din 1859 și Marea Unire din 1918.  

O unire scurtă, dar cu ecou peste veacuri

Prima unire a românilor a durat puțin peste un an. Marile puteri ale vremii, rivalitățile interne și interesele nobilimii transilvănene au dus la destrămarea construcției politice create de Mihai Viteazul. În august 1601, voievodul a fost ucis pe Câmpia Turzii, în urma unui complot orchestrat de generalul imperial Gheorghe Basta.  

Chiar dacă proiectul său s-a prăbușit, ideea unirii nu a mai putut fi ștearsă. Mihai Viteazul a devenit, în memoria românilor, simbolul curajului, al demnității și al luptei pentru unitate.

Iașul și memoria unui moment istoric

Faptul că actul unirii a fost proclamat la Iași oferă orașului un loc aparte în istoria națională. Capitală culturală și spirituală a Moldovei, Iașul a fost martorul unuia dintre cele mai importante momente din istoria românilor.

Astăzi, la 426 de ani distanță, povestea lui Mihai Viteazul rămâne mai mult decât o lecție de istorie. Este amintirea unui ideal care a unit oameni, provincii și generații. Un ideal care a început să prindă contur aici, la Iași, într-o zi de mai a anului 1600.