O descoperire arheologică remarcabilă readuce județul Iași în atenția cercetătorilor și dezvăluie cât de avansate erau cunoștințele tehnologice ale comunităților preistorice care au trăit pe aceste meleaguri. La Ursoaia, arheologii au identificat un cuptor de olărit de dimensiuni excepționale, considerat cel mai mare cunoscut până acum în cultura Cucuteni.
Cu aproximativ 6.000 de ani în urmă, pe teritoriul actual al județului Iași, oamenii construiau instalații complexe pentru arderea ceramicii, controlau temperaturi ridicate și dezvoltau tehnici care continuă să surprindă lumea științifică.
Astăzi, o parte din această poveste iese din nou la lumină.
O descoperire care schimbă perspectiva asupra trecutului
Cuptorul a fost descoperit în așezarea preistorică de la Ursoaia, în județul Iași, și se remarcă prin dimensiunile sale neobișnuite. Suprafața de lucru depășea 7 metri pătrați, iar camera de ardere avea un volum estimat la aproximativ 12 metri cubi.
Prin comparație, cuptorul considerat anterior cel mai mare din cultura Cucuteni, descoperit la Stolniceni I, avea o suprafață de aproximativ 4,6–4,8 metri pătrați.
Descoperirea de la Ursoaia nu impresionează doar prin mărime, ci și prin ceea ce ne spune despre priceperea oamenilor care l-au construit și folosit.
Cum funcționa cuptorul preistoric
Construit într-o pantă, în apropierea șanțului defensiv al așezării, cuptorul avea două camere suprapuse, specifice instalațiilor cu tiraj vertical.
Camera inferioară era destinată focului și avea aproximativ 3,10 metri lungime și 2,40 metri lățime. În interior, patru canale permiteau circulația aerului fierbinte, iar o platformă formată din plăci de lut separa focul de vasele care urmau să fie arse.
Acest sistem permitea distribuirea căldurii și reducerea riscului de fisurare a ceramicii.
Cercetătorii estimează că instalația putea atinge temperaturi de aproximativ 800–900 de grade Celsius în anumite zone, iar unele indicii sugerează că, local, temperaturile ar fi putut ajunge chiar la 950–1.100 de grade.
Cu alte cuvinte, oamenii de acum șase milenii nu modelau doar lutul. Ei învățaseră să construiască instalații complexe și să controleze, într-o anumită măsură, procesul de ardere.
Urmele unei comunități preistorice bine organizate
Cercetările realizate în 2024, prin prospecțiuni geomagnetice, au identificat la Ursoaia o așezare de aproape 8 hectare, înconjurată de un șanț defensiv.
În interior au fost detectate aproximativ 60 de locuințe arse, numeroase gropi de depozitare și cel puțin opt cuptoare.
Aceste descoperiri conturează imaginea unei comunități în care ceramica avea un rol important în viața de zi cu zi.
Dimensiunile cuptorului ridică și o întrebare fascinantă: era ceramica produsă doar pentru nevoile gospodăriilor sau exista o formă de producție specializată, destinată unui număr mai mare de oameni?
Deocamdată, cercetătorii nu au suficiente dovezi pentru a afirma că la Ursoaia funcționa un atelier de olărit organizat la nivelul întregii comunități. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege cum era organizată producția și cine se ocupa de aceasta.
Cultura Cucuteni, o moștenire care ne leagă de începuturile Europei
Descoperirea de la Ursoaia aparține culturii Cucuteni, una dintre cele mai importante civilizații preistorice din Europa, răspândită pe teritoriile actuale ale României, Republicii Moldova și Ucrainei.
Cunoscută pentru ceramica sa decorată cu motive spirale și forme geometrice, această cultură a lăsat în urmă dovezi ale unor comunități numeroase, cu așezări întinse și tehnici de producție remarcabile.
Cuptorul de la Ursoaia se alătură unui grup restrâns de instalații eneolitice de mari dimensiuni cunoscute în Eurasia. Descoperirea arată că tehnologii de producție ceramică la scară mare existau și în această parte a Europei.
Este o mărturie importantă despre ingeniozitatea oamenilor care au trăit aici cu mii de ani înainte ca istoria să fie consemnată în scris.
O poveste veche de 6.000 de ani, descoperită în județul Iași
Cuptorul de la Ursoaia a fost folosit, potrivit datării cu radiocarbon, aproximativ între anii 3950 și 3800 î.Hr.
Urmele de reparații și straturile succesive de lut arată că instalația a fost întreținută și reutilizată în numeroase cicluri de ardere.
Fiecare urmă păstrată în pământ contribuie la reconstruirea unei lumi despre care știm încă atât de puțin.
Descoperirea nu oferă toate răspunsurile, dar ne apropie de oamenii care au locuit aceste meleaguri acum șase milenii. Oameni care construiau, lucrau lutul, își organizau comunitățile și găseau soluții tehnice pentru nevoile lor.
Iar faptul că o asemenea mărturie se află în județul Iași ne amintește că istoria acestui loc începe cu mult înaintea orașelor, a drumurilor și a documentelor pe care le cunoaștem astăzi.
Uneori, trecutul nu se dezvăluie prin cuvinte, ci printr-un cuptor de lut care a supraviețuit timpului.
Sursa: Historia.ro, articol publicat la 17 septembrie 2026, pe baza studiului „The Ursoaia Kiln (north-eastern Romania): a benchmark for Chalcolithic specialised pottery production”, publicat în revista Antiquity.
