Mănăstirea Golia, locul unde istoria, arhitectura și literatura se întâlnesc în inima Iașului

de Echipa Editoriala

 

Puține locuri din Iași reușesc să spună atât de multe povești precum Ansamblul Monastic Golia. Ridicată impunător în centrul orașului, mănăstirea impresionează prin arhitectura sa unică, prin istoria care se întinde pe aproape cinci secole și prin legătura strânsă cu unul dintre cei mai iubiți scriitori români, Ion Creangă.

Ansamblul este format din biserica cu hramul „Înălțarea Domnului”, turnul-clopotniță, zidul de incintă cu cele patru turnuri circulare de apărare, casa de apă, casa cu coloane în care a locuit temporar Ion Creangă și stăreția cu paraclisul „Brâul Maicii Domnului”.

De la logofătul Golia la Vasile Lupu

Numele mănăstirii vine de la logofătul Ioan Golia, care a ridicat aici un lăcaș de cult la mijlocul secolului al XVI-lea. În timp, construcția s-a degradat, iar între anii 1650 și 1653 domnitorul Vasile Lupu a construit biserica pe care o admirăm și astăzi.

În 1672 au fost adăugate cele patru turnuri circulare ale zidului de apărare și au fost realizate lucrări de consolidare la turnul-clopotniță. În 1855 s-a încercat supraînălțarea turnului cu aproximativ 20 de metri, însă apariția fisurilor și riscul prăbușirii au impus readucerea acestuia la forma inițială în anul 1900, după intervenția regelui Carol I.

Un monument cu influențe occidentale și orientale

Exteriorul bisericii este unul dintre cele mai spectaculoase din România. Inspirată de Renașterea târzie, influență ajunsă la Iași prin Galiția, construcția este realizată din blocuri de piatră fasonată și este decorată cu pilaștri corintici, capiteluri în frunză de acant și o cornișă crenelată susținută de console.

Privirea este atrasă imediat de silueta acoperișului, unde turlele, turelele și cupolele dispuse în linie sunt susținute de arcuri etajate, cunoscute sub denumirea de kokoshniki. Turlele cu bază octogonală îmbină elemente decorative muntenești cu motive orientale, conferind monumentului un caracter aparte.

Comori de artă și istorie

Accesul în pridvor și pronaos este marcat de portaluri sculptate în marmură, împodobite cu stema Moldovei. În pronaos se află piatra funerară din marmură albă a Sultanei, soția domnitorului Constantin Racoviță, una dintre cele mai valoroase din biserică.

Printre obiectele de patrimoniu se remarcă policandrul cu monograma lui Vasile Lupu și cele patru sfeșnice donate de voievod. Pictura originală realizată de meșterul Matei se păstrează în pridvor, în timp ce pictura din naos datează din 1754, o parte fiind refăcută în jurul anului 1838.

Pe pereții pronaosului pot fi admirate picturile votive care îi reprezintă pe ctitorii monumentului: familia Golia și domnitorul Ieremia Movilă, respectiv familia lui Vasile Lupu.

În iunie 1711, țarul Petru cel Mare a vizitat biserica și a apreciat armonia dintre stilurile arhitecturale care definesc acest monument.

Turnul cu cea mai frumoasă panoramă asupra Iașului

Cu o înălțime de aproximativ 29 de metri, turnul-clopotniță are trei niveluri, camere secrete și o scară cu 120 de trepte. Este singurul turn-clopotniță din România care oferă acces publicului pe terasa superioară, de unde se deschide una dintre cele mai spectaculoase panorame asupra centrului istoric al Iașului.

De-a lungul timpului, turnul a avut numeroase întrebuințări: a fost clopotniță, punct de apărare, închisoare și cale de acces către zidurile fortificate. Astăzi găzduiește un spațiu expozițional și reprezintă una dintre cele mai apreciate atracții turistice ale orașului.

Casa de apă și casa lui Ion Creangă

Lângă turn se află prima casă de apă a Iașului, construită în jurul anului 1805, în vremea domnitorului Alexandru Moruzi. Clădirea păstrează la exterior o fântână turcească și este cunoscută și pentru faptul că aici a funcționat, în anii 1990, Radio Trinitas.

În apropiere se găsește Casa cu Coloane, ridicată în secolul al XVIII-lea. Aici a locuit pentru o perioadă Ion Creangă, iar astăzi clădirea adăpostește un mic muzeu etnografic dedicat marelui povestitor.

Ion Creangă și anii petrecuți la Golia

Drumul lui Ion Creangă spre Golia începe în 1855, odată cu venirea sa la Iași pentru studiile de la Seminarul Teologic de la Socola. După ce a fost cântăreț bisericesc și apoi diacon la mai multe biserici din oraș, în 1866 s-a mutat în incinta Mănăstirii Golia, unde a primit o locuință.

Anii petrecuți aici au fost marcați atât de activitatea sa religioasă, cât și de numeroase controverse. În urma unor conflicte cu autoritățile bisericești și după deschiderea unei prăvălii de tutun, a fost exclus din cler în 1872. Abia în 1993, Biserica Ortodoxă Română l-a reabilitat postum.

Program de vizitare

Biserică • Turn • Muzeu

Luni – Vineri: 10:00 – 17:00

Sâmbătă – Duminică: 10:00 – 14:00

Mănăstirea Golia rămâne unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Iașului, un loc în care fiecare colț spune o poveste despre credință, cultură și istoria orașului. Fie că urci cele 120 de trepte ale turnului pentru panorama asupra Iașului, fie că pășești prin încăperile în care a locuit Ion Creangă, vizita la Golia este o călătorie prin secole de patrimoniu românesc.

S-ar putea sa-ți placă și