În inima Iașului, în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, se află o adevărată comoară a artei românești: picturile murale realizate de Sabin Bălașa în Sala Pașilor Pierduți. Aceste fresce monumentale, create între 1968 și 1978, nu sunt doar decorațiuni; ele spun povești despre mituri, poezie, istorie și evoluția umanității, acoperind aproximativ 270–300 de metri pătrați și capturând imaginația tuturor celor care le privesc.
Însă ceea ce ar trebui să fie un simbol viu al culturii românești se află acum într-o stare îngrijorătoare. Conform declarațiilor rectorului Liviu Maha, frescele prezintă crăpături, decolorare accentuată și urme vizibile de umezeală și infiltrări. Procesul de degradare nu este recent, dar ritmul său este accelerat, iar fără intervenție rapidă, detaliile unice ale picturilor riscă să dispară ireversibil.
Universitatea a început pașii necesari pentru restaurare, dar provocările sunt semnificative. Primul pas obligatoriu este realizarea expertizelor tehnice care să stabilească starea exactă a frescelor și modul optim de intervenție. Costul acestor analize este estimat între 800.000 și 1.000.000 de lei, fără a include restaurarea propriu-zisă. Pe lângă costuri, proiectul depinde de aprobarea bugetului guvernamental și de includerea în programe dedicate clădirilor cu risc seismic. Fără aceste fonduri, picturile vor continua să se degradeze, iar intervențiile vor fi amânate pe termen nedefinit.
Sala Pașilor Pierduți nu este doar un simplu hol; ea reprezintă un reper cultural pentru întreaga comunitate. Atrage localnici și turiști, oferă acces gratuit și este parte din identitatea vizuală a UAIC și a orașului Iași. Pierderea acestor picturi nu ar fi doar o problemă estetică, ci o pierdere de patrimoniu cultural național, un gol vizual și spiritual greu de umplut.
Fără restaurare promptă, riscăm pierderea pigmentului, dispariția detaliilor artistice și fragilizarea pereților pictați, ceea ce ar complica orice intervenție viitoare. Este un moment critic pentru patrimoniul cultural românesc: Sala Pașilor Pierduți și capodopera lui Bălașa trebuie salvate acum, pentru ca ele să continue să inspire generații întregi.
Picturile lui Sabin Bălașa din Sala Pașilor Pierduți sunt mai mult decât artă; ele sunt o parte din sufletul Iașului, un legământ între trecut și prezent. Fără acțiune rapidă și responsabilă, riscăm să pierdem acest simbol unic al identității noastre vizuale și culturale.
Surse: Agerpres, 4 martie 2026 – link
