La 6 octombrie 1408, numele Iașului era consemnat într-un document oficial emis de domnitorul Alexandru cel Bun, într-un privilegiu comercial acordat negustorilor din Liov, iar 618 ani mai târziu, această dată rămâne una dintre cele mai importante borne din istoria orașului care avea să devină capitala Moldovei, unul dintre marile centre culturale ale României și un loc în care istoria națională poate fi descoperită aproape la fiecare pas.
La mulți ani, Iași! 618 ani de la prima atestare documentară!
În fiecare an, ziua de 6 octombrie ne oferă prilejul de a privi Iașul dincolo de imaginea unui oraș contemporan, universitar și cultural, pentru a redescoperi povestea unui loc care a avut un rol esențial în evoluția Moldovei și în construirea României moderne. Documentul din 1408, emis de Alexandru cel Bun pentru negustorii din Liov, reprezintă prima atestare documentară sigură a Iașului, însă această dată nu trebuie privită ca momentul întemeierii orașului, ci ca prima filă a istoriei sale care s-a păstrat în documentele vremii.
De altfel, istoria Iașului este cu mult mai veche decât această mențiune, iar poziția sa geografică și rolul pe care l-a avut în rețelele comerciale ale Moldovei au contribuit la dezvoltarea sa și la creșterea importanței sale. În documentul din 1408, Iașul apare în contextul activității vamale și comerciale, într-o perioadă în care Moldova își consolida legăturile economice cu marile centre ale Europei de Est.
De la târg medieval la capitala Moldovei
Transformarea Iașului într-un important centru politic avea să se producă în secolul al XVI-lea, când, în 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Moldovei de la Suceava la Iași. Din acel moment, orașul a devenit centrul vieții politice și administrative a Moldovei, iar timp de aproape trei secole aici s-au intersectat destinele domnitorilor, boierilor, negustorilor, oamenilor de cultură și ale comunităților care au contribuit la dezvoltarea orașului.
Urmele acestei perioade pot fi descoperite și astăzi în centrul istoric al Iașului, acolo unde vechile ctitorii, Palatul Culturii, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi și numeroasele clădiri istorice construiesc împreună un adevărat traseu prin secolele de istorie ale orașului.
Pentru cei care vizitează Iașul, această moștenire nu înseamnă doar monumente care trebuie bifate pe o hartă, ci o invitație de a înțelege felul în care orașul s-a format și s-a transformat, păstrând în același timp legătura cu trecutul său.
Iașul și momentul care a schimbat istoria României
Puține orașe din România pot vorbi despre istoria națională cu aceeași forță cu care o face Iașul, iar anul 1859 reprezintă una dintre cele mai importante borne ale acestei povești. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, la Iași, și apoi ca domn al Țării Românești, la București, a deschis drumul către Unirea Principatelor și către formarea României moderne.
Pentru Iași, momentul Unirii are o semnificație aparte, deoarece orașul a fost unul dintre principalele centre ale mișcării unioniste și locul în care ideea unirii Moldovei cu Țara Românească a prins o forță politică și socială care avea să schimbe destinul întregii țări.
La Iași, istoria Unirii poate fi încă descoperită în locuri precum Muzeul Unirii, Piața Unirii, Biserica „Trei Ierarhi” sau în vechile clădiri care păstrează memoria generației care a făcut posibil unul dintre cele mai importante proiecte politice ale secolului al XIX-lea.
Orașul în care educația și cultura au devenit parte din identitate
La numai un an după Unirea Principatelor, Iașul avea să primească o nouă misiune istorică, aceea de a deveni unul dintre cele mai importante centre ale învățământului românesc. În 1860 era inaugurată Universitatea din Iași, prima universitate modernă a României, instituție care poartă astăzi numele lui Alexandru Ioan Cuza.
De-a lungul timpului, universitățile, bibliotecile, muzeele, teatrele și instituțiile culturale au transformat orașul într-un spațiu în care educația, literatura, arta și cercetarea au devenit parte firească din identitatea sa.
Iașul este orașul lui Mihai Eminescu, al lui Ion Creangă, al lui Vasile Alecsandri și al Junimii, orașul în care ideile au circulat între sălile de curs, casele memoriale, teatre, cenacluri și cafenele, contribuind la formarea unei adevărate tradiții culturale care continuă și astăzi.
Iașul, orașul care a ținut România aproape de inimă în anii Primului Război Mondial
Un alt capitol fundamental din istoria orașului s-a scris în anii Primului Război Mondial, când, după ocuparea Bucureștiului de către Puterile Centrale în decembrie 1916, familia regală, Guvernul, Parlamentul și o parte importantă a instituțiilor statului s-au refugiat la Iași.
În acea perioadă, orașul a devenit centrul politic al României neocupate și unul dintre cele mai importante puncte ale rezistenței statului român, iar aici s-au luat decizii care aveau să influențeze profund evoluția țării în anii care au urmat.
Este o parte a istoriei Iașului care merită cunoscută nu doar pentru ceea ce s-a întâmplat aici, ci și pentru ceea ce orașul a însemnat pentru oamenii care au ajuns să caute adăpost, siguranță și speranță într-unul dintre cele mai grele momente ale României moderne.
Un oraș în care istoria se întâlnește cu prezentul
Poate că aceasta este una dintre cele mai frumoase particularități ale Iașului: trecutul și prezentul nu sunt despărțite de ziduri, ci coexistă în fiecare cartier, în fiecare piață, în fiecare clădire veche și în fiecare traseu pe care îl poate parcurge astăzi un vizitator.
De la Palatul Culturii și bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt până la Copou, Bojdeuca lui Ion Creangă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Grădina Botanică și vechile mănăstiri, Iașul oferă celor care îl descoperă posibilitatea de a privi istoria României nu ca pe o succesiune de date și nume, ci ca pe o poveste care încă face parte din viața orașului.
Iar dacă 6 octombrie 1408 reprezintă prima atestare documentară sigură a Iașului, cei 618 ani care au trecut de atunci vorbesc despre mult mai mult decât despre vechimea unui oraș. Vorbesc despre continuitate, despre transformare și despre felul în care un loc poate rămâne relevant pentru generații întregi, chiar dacă lumea din jurul său se schimbă.
Astăzi, Iașul este un oraș universitar, cultural și turistic, dar și un oraș care își păstrează memoria și care continuă să își construiască viitorul pornind de la o moștenire impresionantă. Pentru cei care locuiesc aici, această moștenire face parte din identitatea lor, iar pentru cei care ajung să îl viziteze, ea poate deveni începutul unei povești pe care o vor duce mai departe.
La mulți ani, Iași!
La mulți ani celor care s-au născut aici, celor care au ales să își construiască viața aici, celor care au plecat, dar păstrează Iașul într-un loc special al memoriei lor, precum și tuturor celor care ajung astăzi în oraș pentru prima dată și descoperă, dincolo de monumente și obiective turistice, un oraș care a avut un rol esențial în povestea Moldovei și a României.
618 ani de la prima atestare documentară și mai bine de șase secole de istorie care continuă să fie scrisă. La mulți ani, Iași!
