Timp de zeci de ani, traseul părea clar pentru oricine își căuta un viitor mai bun în România: dacă voiai oportunități, te uitai spre Cluj-Napoca. A devenit mai mult decât o recomandare — aproape un reflex colectiv. Clujul a livrat dezvoltare, investiții și o imagine solidă de oraș occidentalizat.
Dar realitatea economică nu rămâne niciodată fixă. Iar astăzi, din ce în ce mai multe semnale arată că Iași intră într-o etapă diferită, una în care nu mai recuperează decalaje, ci începe să schimbe raportul de forțe.
Ce s-a spus și de ce contează
La TILIA – Summitul Oraşelor din România, desfășurat chiar la Iași, președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a formulat o predicție clară:
„Iașul va depăși Cluj-Napoca ca ritm de dezvoltare economică până la finalul deceniului. Avem poziția geografică, avem capital european și o fereastră limitată de timp.”
Nu e un slogan electoral. E o ecuație cu trei variabile concrete: infrastructură, fonduri europene și poziție geografică.
Infrastructura care schimbă tot
Distanța Iași – Pașcani se parcurge azi în două ore. Peste câțiva ani, va dura 25–30 de minute. Iar drumul până la Chișinău, care îți ia azi trei ore, va scădea la puțin peste una. Autostrăzile A7 și A8, finanțate din cele peste 4 miliarde de euro direcționate din fonduri europene către Moldova, înseamnă că Iașul intră pe harta rutelor rapide est-vest și nord-sud.
Asta nu e detaliu tehnic. Asta e condiția fără de care investitorii nu vin.
Triunghiul Iași – Chișinău – Cernăuți
Iașul are ceva ce Clujul nu mai poate construi: deschidere spre est, exact în momentul în care Ucraina și Republica Moldova se îndreaptă spre Uniunea Europeană. Iași, Chișinău și Cernăuți formează un triunghi economic cu potențial real de a deveni pol de dezvoltare în estul UE.
Clujul și-a consumat deja avantajul orientării spre vest. Iașul abia îl construiește pe cel spre est.
Ce mai pune Iașul în ecuație
Resursele deja existente: educație, conectivitate, spațiu pentru investiții
Dincolo de proiectele în curs, Iașul vine cu o bază solidă. Aproximativ 60.000 de studenți și universitățile de stat creează un flux constant de absolvenți, ceea ce reprezintă un argument important pentru companiile care caută forță de muncă calificată.
Aeroportul Internațional Iași a beneficiat de investiții de aproximativ 100 de milioane de euro, iar extinderea rutelor aeriene a crescut semnificativ conectivitatea orașului într-un interval relativ scurt.
În același timp, existența a cinci parcuri industriale oferă infrastructura necesară pentru atragerea investitorilor, iar inițiative europene precum East Invest, estimate la aproximativ 30 de miliarde de euro pentru regiuni din proximitatea zonelor de conflict, creează un cadru financiar favorabil pentru dezvoltare.
Concluzie: de la oraș care cere, la oraș care oferă
„Dacă 20–30 de ani Iașul cerea atenție, acum, cu infrastructura, Iașul va oferi oportunități”, a spus Costel Alexe.
Pentru turiști, asta înseamnă un Iași mai ușor de ajuns, mai bine conectat, mai dinamic. Un oraș care nu mai e capăt de linie, ci nod de legătură între două lumi.
Iașul nu se mai scuză că e departe. Construiește drumuri ca să nu mai fie.
Sursa: declarații Costel Alexe, președintele CJ Iași, la TILIA – Summitul Oraşelor din România
